Evreul care a luat masa cu nazistii

Aron Nimzowitsch a salvat sahul de rigiditatea care a urmat reformarii impuse de Steinitz. El a abordat sahul dintr-o perspectiva mai creativa, a cautat principii bazate pe strategii mai noi pentru a castiga o partida de sah. La inceput a fost ridiculizat dar dupa ideile sale au fost adoptate de restul lumii sahului. Nascut la Riga in 1886, Nimzowitsch avea tatal evreu, jucator de sah. In copilarie, Aron studia Talmud-ul. Dupa ce a invatat sah la opt ani, a inceput sa joace la modul serios. Pana la finele secolului 20, el se afla printre greii sahului. In 1922 a devenit cetatean danez.

El a ramas celebru pentru ca la finele unei partide de sah sarea pe masa si striga in gura mare de ce trebuie sa pierd in fata acestui idiot. Ii pasa doar de imaginea sa si nu atat de banii care i-ar fi putut castiga sau pierde. La o partida de sah desfasurata in Iugoslavia, a aparut imbracat doar in capot, semn ca si el, ca si ceilalti, avea sa devina un nebun cu acte-n regula. Pentru ca doctorul ii spusese la un moment dat sa faca mai multa miscare si exercitii fizice, in timpul partidelor de sah statea in cap si astepta miscare partenerului. Pe masura ce Hitler incepea sa-si impuna ideile si sa construiasca o societate perfecta, Europa devenea o zona foarte periculoasa pentru evrei.

Totusi, sahistul nostru era increzator pentru ca era protejat de trei consulate: al Letoniei, al Danemarcei si al Olandei. In plus, era protejatul ministrului Reich-ului Hans Frank. In 1934, Germania gazduia cel mai mare campionat de sah, asa ca sahistul evreu s-a dus ca reporter sa relateze de acolo. Pana la urma nu a avut probleme, a stat si la masa cu germanii si a plecat linistit acasa. A murit, dar nu din cauza vreunui atentat, ci din cauza pneumoniei, in 1935. Intreaga sa familie a fost rasa de pe fata pamantului in timpul Holocaustului.

    Leave a reply

    You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>